Arhivă de familie într-un tablou de nuntă dinainte de Primul Război Mondial

Text: dr. Laura Pop, cercetător la Secția de Etnografie și Artă Populară

În anul 2015, Secția de Etnografie și Artă Populară a muzeului a achiziționat un tablou de nuntă din satul Țopa, comuna Albești, județul Mureș, o achiziție foarte rară, având în vedere datarea și conținutul său, cununa și voalul de mireasă ce însoțea fotografia cu cei doi soți.

Fotografia din tablou avea inscripția „Ioni Șuteu Ana Șuteu în 1918”. Tabloul a fost depistat în timpul cercetărilor de teren realizate în cadrul proiectului cultural „Un secol de istorie locală în imagini”, din 2011, finanțat de AFCN și cofinanțat de Consiliul Județean Mureș.

În urma discuțiilor recente cu urmașii familiei Șuteu, Aldea Lidia și Aldea Gelu, strănepotul mirilor din tablou, am aflat mai multe informații despre cei doi soți. Ana (Anica) Șuteu, era născută Țifrea, la 27 iulie 1889 și a decedat la 23 octombrie 1988, iar Șuteu Ioan, a Vili, născut în 1889, a decedat în timpul Primului Război Mondial, probabil în 1918, după cum reiese din inscripția de pe piatra funerară. În timpul Primului Război Mondial, Anica Șuteu a plecat pe front, împreună cu o vecină, undeva prin Galiția, ca să aducă acasă soțul rănit. Acesta a mai trăit o săptămână după venirea acasă, Anica Șuteu rămânând văduvă de tânără, cu 4 copii: Maria, născută în 1910, decedată la 18 ani; Ana, decedată în 1936; Traian, decedat în 1939, și Eusebia (1917-2015). Fratele Anicăi Șuteu, Țifrea Mihail (1892-1992) a avut 3 copii care nu au lăsat urmași.

Pe baza însemnării de pe fotografie, am presupus că cei doi s-au căsătorit în preajma anului 1918, iar după cum ne-au spus urmașii lor, fotografia a fost realizată la vreo doi ani după nuntă, dar cercetând arhivele publice și istoria de familie, am aflat data exactă a căsătoriei lor, care a avut loc cu mult înainte de izbucnirea Primului Război Mondial.

În urma documentării realizate la Serviciul Județean Mureș al Arhivelor Naționale am găsit data nașterii celor doi: Șuteu Ioan, a Vili (18 iulie 1889) și Șuteu Anica, născută Țifrea (27 iulie 1889), în „Protocolul botezaților din parohia Boiu”, și data căsătoriei, în „Protocolul cununaților din Parohia Boiu” cununia lor fiind consemnată în data de 18 mai 1909. Fotografia din tablou a fost realizată mai târziu, după cum au spus și urmașii familiei, probabil în jurul anilor 1910-1911, după ce au avut primul copil.

De ce este notat anul 1918 pe tablou? Nimeni nu știe, dar se poate presupune că, la moartea soțului ei, în 1918, Anica Șuteu a pus toate documentele în spatele fotografiei și de aceea a trecut anul 1918. În 2011, când am vizitat prima dată familia, fiica ei, Eusebia, încă mai trăia și nora ei, Aldea Lidia ne-a spus că este la pat, dar toată ziua privea tabloul cu părinții ei de pe perete.

Cu ocazia realizării expoziției temporare „Busuioc în cornu mesii. Obiceiuri de nuntă din zona Târnavelor”, am trimis tabloul de nuntă colegilor de la Laboratorul de Restaurare-Conservare al Muzeului Județean Mureș, pentru restaurare și mai ales pentru că doream să realizăm o replică a cununii de mireasă în cadrul expoziției.

După ce au deschis tabloul, colegii de la Laboratorul de Restaurare și Conservare au avut o surpriză extraordinară, găsind o serie de documente vechi în interior printre care enumerăm:

• un act de moștenire, scris la notar, în limba maghiară, din anul 1900, pentru Țifrea Mihai (Czifra Mihailla) și Țifrea Ilie (Czifra Ilie);
• o chitanță de plată a impozitelor de către Țifrea Mihail (Czifra Mihály), de la 9 octombrie 1913, în limba maghiară, din chitanță reiese că impozitele se plăteau la Dumbrăveni, căci satul aparținea de orașul Dumbrăveni la data respectivă.
• un contract bisericesc de la 8 februarie 1872, în limba română, între biserica din Boiu Mare și Boiu Mic (cum se numea satul Țopa la vremea respectivă)
• un fragment dintr-o scrisoare trimisă de Anica fratelui ei Luță, aflat în ”cătănie” (armată), probabil pe front;
• o carte cu instrucțiuni pentru alcătuirea corespondenței și trimiterea coletelor pe front;
• extrase de articole din ziare, în limba maghiară, tăiate într-o formă artizanală.

Având în vedere conținutul documentelor din tablou și numele de fată al Anicăi Șuteu, am ajuns la concluzia că aceste documente au aparținut tatălui ei, Mihail Țifrea, și au fost, probabil, ascunse în tablou în 1918, după decesul soțului ei. Prezența contractului bisericesc între actele de familie era neclară, din conținutul documentului reieșind că epitropii trebuiau să transmită unul de la celălalt acel contract bisericesc. Inscripția găsită pe o șindrilă, la biserica de lemn din Țopa, datând din anul 1884, (reprodusă în monografia satului scrisă de prof. Traian Sabău) îl amintește pe Mihail Țifrea ca ”gojman” (epitrop) al bisericii din Țopa, în consiliul bisericesc, și atunci am găsit explicația prezenței acestui act bisericesc între documentele de familie.

Prezența documentelor de familie în spatele tabloului a fost o surpriză și pentru membrii familiei, căci nimeni nu știa de existența lor. Pentru noi a fost o surpriză plăcută, deoarece, pe lângă raritatea tabloului în sine, astfel de tablouri de nuntă conținând cununa de mireasă fiind foarte rare, documentele găsite în interior ne permit să aflăm mai multe lucruri despre o familie de români transilvăneni dintr-un sat mureșean, o familie destul de înstărită, dinainte de Primul Război Mondial. Mergând pe urmele tabloului am aflat mai multe detalii și despre obiceiurile de nuntă tradiționale din satele Țopa și Boiu, aparținând comunei Albești, descoperind chiar un muzeu sătesc în satul Țopa, un muzeu cu o colecție remarcabilă de piese etnografice.

Având în vedere importanța tabloului și a documentelor găsite în interior, cu ajutorul colegilor de la restaurare, care au reușit să-l restaureze într-un timp record, am expus atât tabloul de nuntă cât și documentele găsite în cadrul expoziției „Busuioc în cornu mesii…Obiceiuri de nuntă din zona Târnavelor”, în cadrul evenimentului Noaptea muzeelor, 2022.