Secția de Științele Naturii a Muzeului Județean Mureș va participa la expoziția „Muzeul pentru tine!”, organizată de Rețeaua Națională a Muzeelor din România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 9 noiembrie – 31 decembrie 2022, cu o piesă din colecția de paleontologie: un dinte de rechin gigant.
Deoarece dinții de rechin gigant sunt rari în România și în sud-estul Europei, este util să valorificăm ca imagine în fața publicului larg un dinte aparținând unui astfel de selacian – Otodus (Megaselachus) megalodon (AGASSIZ, 1835). Rechinul în discuție a excelat prin dimensiuni, fiind un „prădător de vârf” (top-predator) al mărilor din vechime. Megalodon, înseamnă literalmente, «Dinte Mare» în greaca veche. Astfel, publicul poate afla faptul că acum câteva milioane de ani, teritoriul actualei Transilvanii era acoperit, în bună parte, de o mare în care au trăit „bestii” marine gigantice, cu înfățișări înfiorătoare!
Megalodon, ca orice altă specie de rechin, avea un schelet alcătuit din cartilaje, nu din oase. Cum cartilajele se descompun aproape la fel de ușor precum țesuturile moi, organele interne, mușchii și pielea, nu este de mirare că majoritatea resturilor care s-au fosilizat și care au rezistat trecerii implacabile a timpului și consumatorilor de cadavre, au fost, în principal dinții.
Otodus megalodon este o specie dispărută de rechin gigant. Dimensiunea corpului putea ajunge la 15-18 m, în medie având 10,5 m. Practic, el putea atinge o dimesiune de trei ori mai mare decât cea a Marelui Alb (Carcharodon carcharias), cel mai mare selacian actual. Acest rechin era un gigant în comparație cu unele balene care au viețuit în aceeași perioadă cu el.
Distrubuție stratigrafică: Miocen Inferior – Pliocen Superior, circa 23 – 2,6 milioane ani.
În Romania, fosilele care revin speciei O. megalodon sunt extrem de rare. Acestea provin din depozite de vârstă miocen medie (badeniană: aproximativ 15,9-12,8 milioane ani). S-au descoperit până acum pe Valea Lupului (Cetea, Județul Alba), în zona Aiudului, la Borzești (Județul Cluj) și la Lăpugiu de Sus (Județul Hunedoara). Dintele din colecțiile Secției de Științele Naturii a fost donat de către dl. Szőcs în 1958 și provine, probabil, de la Coasta cea Mare (Cluj-Napoca). Este cel mai mare dinte al speciei descoperit în România și totodată cel mai vechi ca vârstă geologică. Dimensiunea exemplarului de la care provine dintele a fost de circa 11-12 m.
De ce a disparut? Planeta a cunoscut o serie de schimbări pe parcursul Erelor geologice. Sunt binecunoscute în domeniul continental extincțiile de la sfârșitul Mezozoicului, care au dus între altele la dispariția dinozaurilor. Au fost însă și evenimente geologice care au afectat viața marină. Astfel, o tendință de răcire a început în Paleogenul Superior (între Eocenul final și Oligocen), cu aproximativ 35 de milioane de ani în urmă și a avut ca rezultat prima glaciațiune de la poli. Evenimentele geologice care s-au succedat au avut ca efect schimbarea direcției curenților oceanici și au afectat de asemenea și regimul precipitațiilor. Ca rezultat al acestor evenimente, pasajul marin Central American s-a închis, Oceanul Tethys dispare și vorbim de acum despre domeniul Mesogean (Mediterana) și Paratethys (din care făcea parte și zona noastră). Schimbările mișcării apelor (curenți marini), au contribuit la răcirea oceanelor.
Cea mai mare fluctuație a nivelurilor oceanice din Cenozoic a avut loc în Plio-Pleistocen, aproximativ în intervalul cuprins între 5 milioane – 12 mii de ani în urmă, datorită extinderii ghețarilor la poli. Mediile de coastă au fost afectate, iar în consecință, unele specii din megafaunele marine au dispărut, cum a fost cazul și a acestui rechin gigant. Schimbările oceanografice, în special scăderea nivelului mării, ar fi putut restricționa multe dintre locurile adecvate cu apă caldă, împiedicând reproducerea speciei și diminuarea „spațiilor – creșă”. „Spațiile – creșă” sunt esențiale pentru supraviețuirea multor specii de rechini, pentru că protejează indivizii tineri împotriva atacurilor prădătorilor.
Dovezile fosile confirmă absența Megalodonului în regiuni din întreaga lume, în care temperaturile apei au scăzut semnificativ în timpul Pliocenului. Cu toate acestea, o analiză a distribuției speciei în timp sugerează că schimbarea de temperatură nu a jucat un rol direct în dispariție. Distribuția sa în timpul Miocenului și Pliocenului nu a fost corelată cu tendințele de încălzire și răcire; în timp ce abundența și distribuția au scăzut în timpul Pliocenului, Megalodonul a arătat o capacitate de adaptabilitate, continuând a viețui la latitudini mai reci. Acesta a fost găsit în locuri cu temperaturi medii, cuprinse între 12 și 27 °C, cu un interval total de toleranță cuprins de la 1 până la 33 °C, ceea ce indică faptul că extinderea globală a habitatului adecvat nu ar fi trebuit să fie foarte afectată de schimbările de temperatură care au avut loc. Extincția acestui gigant se corelează cu declinul unor grupe în special de cetacee – ex. mici balene și delfini -, care foarte probabil reprezentau una dintre principalele sale surse de hrană. Dispariția Megalodonului a avut însă un impact favorabil, sub aspect concurențial, asupra altor prădători de top ai perioadei, cum ar fi marele Rechin Alb, care în unele cazuri s-a răspândit în nișele ecologice rămase libere după dispariția gigantului.
Pe lângă mici balene și delfini, el mai vâna lei de mare, foci, sirenieni (vaci de mare) și țestoase gigantice. Un juvenil (pui) de Megalodon avea dimensiunea unui rechin Marele Alb adult.
Megalodon a avut o distribuție cosmopolită, fosile care revin acestui gigant fiind descoperite în Europa, Africa, în Americi și Australia.
O echipă de cercetători științifici condusă de Dr. Wroe a realizat un experiment în care au concluzionat că forța mușcăturii pentru cel mai mare specimen de rechin Marele Alb cunoscut este de aproximativ 18,216 newtoni. Pe baza scalărilor izometrice, forța mușcăturii lui Megalodon a fost plasată undeva între 108,514 – 182,201 newtoni.
Dacă este să facem o analogie cu cel mai feroce rechin actual – Marele Alb -, trebuie să ne gândim că simpla observare a unui specimen de aproximativ 7 m în zona coastelor australiene a produs panică în rândul populației. Acesta este catalogat ca fiind cel mai mare specimen observat vreodată. Așadar, prezența unui „monstru” cu mărime aproape triplă, cu siguranță numai liniștitoare nu putea fi!
Dimensiunile piesei expuse – dinte Megalodon (nr. inv. MJM SNP 250):
Înălțime – 107,3 mm;
Grosime – 27 mm;
Lățime – 84,5 mm;
Greutate – 216,5 g.
Autori text:
Dr. Alexandru-Adrian Solomon (Muzeograf 1A), Prof. univ. dr., Director de cercetare Vlad A. Codrea (profesor asociat), prof. Daniela-Ramona Botoș (șef de secție)
***
„Muzeul pentru tine!” este o expoziție organizată de Rețeaua Națională a Muzeelor din România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 9 noiembrie – 31 decembrie 2022, la sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Național al Țăranului Român.
Scopul acestei expoziții este de a construi o relație durabilă cu mediul politic, administrativ, creativ și cu publicul de orice tip, oferindu-i experiențe de cunoaștere și de interacțiune unice și memorabile cu exponate din colecțiile muzeelor, pentru înțelegerea valorilor economice, sociale, culturale și educative ale acestora. Ceea ce se va rezulta este rodul colaborării impresionante, care a implicat participarea a 26 de muzee, printre care se numără și Muzeul Județean Mureș.
Acest proiect expozițional este parte din marca culturală „Museums Meet Museums” a Rețelei Naționale a Muzeelor din România și a fost implementat cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național și al Asociației Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea-Bologa din Sibiu.
Proiectul de arhitectură interioară a fost realizat de către Studioul Zeppelin.
