Muzeul Județean Mureș – Secția de Artă are plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziției „Capodopere. De la Andreescu la Ghenie. Colecție particulară”, care va avea loc miercuri, 10 mai 2023, începând cu ora 18.00, în Palatul Culturii din Târgu Mureș.
Curator: Ioan Șulea – pictor și șeful Secției de Artă a Muzeului Județean Mureș
Invitați speciali la evenimentul de deschidere: dr. Iulia Mesea, istoric de artă și muzeograf la Muzeul Național Brukenthal, Sibiu și Soós Zoltán, primarul orașului Târgu Mureș.
***
Secția de Artă a Muzeului Județean Mureș organizează în perioada 10 mai – 30 iulie 2023 expoziția-eveniment intitulată „Capodopere. De la Andreescu la Ghenie. Colecție particulară”. Ea reunește capodopere ale marilor maeștri ai artei românești, selectate dintr-o foarte importantă colecție particulară târgumureșeană.
Pot fi admirate lucrări semnate de artiștii consacrați ai secolului al XIX-lea și de cei ce fac trecerea spre secolul XX: Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, alături de lucrările faimoșilor interbelici: Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Jean Al. Steriadi. Artiștii transilvăneni conferă specificul spațiului intracarpatic: Simon Hollósy, Ziffer Sándor, Nagy Oszkár, Jándi Dávid, Aurel Ciupe, Ion Vlasiu, Eugen Gâscă, Hans Eder. Viguroase sunt lucrările maeștrilor creatori de școală postmodernă: Corneliu Baba și Alexandru Ciucurencu. Se alătură contemporanii cu noile tendințe: Ion Alin Gheorghiu, Horia Bernea, Georgeta Năpăruș, Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câlția, Mircea Suciu, Adrian Ghenie. Artiștii mureșeni asigură culoarea locală. Acestea sunt doar câteva dintre reperele periplului vizual ce oferă o scurtă dar foarte consistentă incursiune în atmosfera artistică românească modernă până în contemporaneitate. Se definesc astfel și principalele direcții de interes ale colecționarului.
Colecția din care s-a făcut selecția cuprinde aproximativ 300 de lucrări de pictură, precum și sculptură și grafică. Ea se remarcă prin varietate: artiști, tehnici și perioade de creație și prin numărul însemnat de lucrări de foarte mare valoare. Multe dintre ele au fost tranzacționate la prețuri record de piață. De asemenea, 19 lucrări sunt clasate în patrimoniul cultural național, din care 9 în categoria tezaur. O colecție valoroasă, rivalizând cu cele muzeale, evaluată la câteva milioane de lei.
Acum, în galeriile de artă ale somptuosului Palat al Culturii din Târgu Mureș, discretul colecționar târgumureșean oferă cu generozitate publicului din orașul său posibilitatea de a admira valori artistice românești, incontestabile, care rar se pot vedea în circuitul public. Din colecția sa au mai fost organizate patru expoziții anterioare, la importante instituții de cultură naționale și internaționale: Muzeul Național Brukenthal (2013 și 2016), Muzeul de Artă din Brașov (2014) și Centrul Cultural Român din Budapesta (2016).
Vă invităm să descoperiți o valoroasă colecție particulară a orașului care cuprinde capodopere ale artei românești moderne și contemporane, până la finele lunii iulie, în sălile de expoziții temporare din Palatului Culturii, de marți până vineri, între orele 09.00 și 17.30, sâmbăta și duminica, între orele 09.00 și 15.30. Lunea este închis. Prețul biletului de intrare este de 15 lei adulți, 7 lei pensionari, 3 lei elevi și studenți.
***
CAPODOPERE. DE LA ANDREESCU LA GHENIE. COLECȚIE PARTICULARĂ
Perioada de vizitare: 11 mai 2023 – 30 iulie 2023
Locație: Palatul Culturii, aripa dreaptă, etajul II
Curator: Ioan Șulea, șef Secția de Artă, Muzeul Județean Mureș
Coordonator expoziție: Cora Fodor, cercetător științific, Muzeul Județean Mureș
Parteneri: ALM GRUP S.A., Asociația Atrium Musei, Crama Villa Vinèa, Primăria Târgu Mureș
Parteneri media: AGERPRES, Duna TV, Erdély FM, Erdély TV, Evenimente muzeale.ro, Invie Tradiția, Kultura.hu, Krónika.ro, Marosvásárhely Rádió Románia, Maszol.ro, Modernism.ro, Népújság, PROPAGARTA, Punctul.ro, Rádió GaGa, Radio Târgu Mureș, Radio România Actualități, Székelyhon, TVR, Visit Mures, Zi de Zi
Focus pe capodopere din categoria TEZAUR
Text: dr. Cora Fodor, istoric de artă și coordonatorul expoziției „Capodopere. De la Andreescu la Ghenie. Colecție particulară”
Ioan Andreescu (1850–1882), Ulcică cu flori de câmp, [1872–1878]
Prin universalismul său, prin capacitatea de sinteză si prin gradul de perenitate, Ioan Andreescu se plasează în galeria marilor artiști români. Existența efemeră, de doar 32 de ani, nu a fost o piedică în realizarea capodoperelor. Experiența Barbizonului, contactul cu efervescența vieții pariziene și cu impresionismul îi vor amplifica talentul timpuriu și modernitatea aproape nativă.
Subiectele de care este atras se caracterizează prin simplitate și sunt extrase din sfera imediată a vieții sale modeste, pretexte de desen și picturalitate: obiecte familiare, flori în ulcele, peisaje în diferite anotimpuri, margini de mahala, bordeie sărăcăcioase și, mai puțin, portrete. Din acest univers tematic restrâns și din perioada de început, buzoiană, face parte și lucrarea Ulcică cu flori de câmp. Ea se înscrie în preocupările lui Andreescu specifice în acea perioadă, demonstrând înclinația sa către exprimări lipsite de fast, dar purtătoare ale unei subtile poezii. De la început se profilează un spirit modern și foarte sintetic în modul de execuție și interpretare. Întreaga compoziție se concentrează pe relația dintre materie și culoarea sobră, gravă, cu accente luminoase.
Valoarea lucrării se amplifică și prin prestanța colecțiilor istorice din care a făcut parte, cea a familiei Bellu și a criticului de artă Radu Bogdan, cel mai important exeget al artistului.
Lucrarea este clasată în patrimoniul cultural național în categoria tezaur.
===
Ștefan Luchian (1868–1916), Pierrot, [1890 –1997]
Ștefan Luchian întregește triunghiul de aur al picturii românești moderne, alături de Grigorescu și Andreescu. Artist cu multiple capacități de expresie: pictură, grafică, literatură, muzică, este cel care lărgește în arta românească deschiderea spre o nouă înțelegere. Introduce mai multă lumină și mai multă sărbătoare în textura culorilor fără a ignora însă desenul care conferă rigoare compozițiilor sale. Înțelegând și asimilând tendințele europene, odată cu el se remarcă reîntoarcerea la izvoarele artei românești, de unde extrage esențe transpunându-le în termenii modernității.
Un foarte bun portretist, Luchian demonstrează acest lucru și în lucrarea Pierrot. Ea reprezintă un personaj din comedia dell’arte, precursorul actorului de pantomimă modern, redat cu caracteristicile consacrate: haine albe, cu coleretă, plin de candoare și naivitate. Măiestria lui Luchian constă în realizarea portretului atât fizic, foarte bine desenat cât și la nivel de expresie totul concentrându-se în inocența curioasă a privirii. Cu o linie foarte suplă conturează fizionomia plină de delicatețe. Emoția interioară proprie, o transpune în imaginea copilului. Fondul brun-roşcat, modulat doar din aplicarea vibrată a tușei potențează strălucirea albă a veșmintelor.
Lucrarea a făcut parte din colecția dr. Coleanu, din Brașov și este clasată în patrimoniul cultural național în categoria tezaur.
===
Nicolae Tonitza (1886–1940), Pe verandă, [1923–1925]
Nicolae Tonitza a fost o personalitate de mare complexitate a manifestărilor artistice interbelice: pictor-colorist rafinat, grafician, zugrav de biserici, comentator intuitiv și foarte acid al fenomenului plastic, gazetar și profesor. Creația și scrierile sale sunt o permanentă sursă de interpretare, reinterpretare, reconsiderare și readucere în prim-plan.
Lucrarea Pe verandă surprinde o ipostază din cele foarte multe uzitate de artist din galeria de subiecte dedicate lumii copilului și copilăriei: maternitatea. Trimiterea poate fi la subiectul biblic al fecioarei cu pruncul, în formulă proprie, folosind o cromatică pură, imaculată a veșmintelor celor doi ce fac corp comun. În contras, fundalul este unul foarte decorativ, un peisaj cu bogăție vegetală, de un verde revigorant aflat în contrast complementar cu stâlpii de un roșu ardent ai verandei.
În cadrul temei universului copilăriei, portretul (al copiilor săi sau al altora), relația materno-filială, copilul surprins în diverse ipostaze cotidiene au găsit reprezentări cu valoare de simbol, prilejuindu-i artistului numeroase experiențe și versiuni. Debutând de timpuriu, el va relua subiectul lumii inocenţei până spre sfârşitul vieţii, trecându-l prin diferitele etape de maturizare a copilului.
Lucrarea a fost dăruită de Nicolae Tonitza lui Theodor Pallady pentru fiica vitregă a acestuia, Marie Jeanne (Diamandy). Iubitoare de artă, Marie Jeanne și-a început colecția sub îndrumarea tatălui. Bunurile familiei cât și colecția de artă au fost pierdute după 1945, opera fiind printre puținele care au supraviețuit primului val de confiscări. Totuși, în anii ’80 a fost trecută în patrimoniul statului. În 2008, opera a fost restituită de către Muzeul Municipiului București moștenitorilor lui Marie Jeanne (Diamandy). Din 2011 se află în colecția particulară târgumureșeană. (Documentarea istoricului lucrării aparține Casei de licitații Artmark)
Lucrarea este clasată în patrimoniul cultural național în categoria tezaur.