Casa-atelier Ion Vlasiu

  • Home
  • Casa-atelier Ion Vlasiu
18 aug.

Casa-atelier aparținând sculptorului, pictorului și scriitorului Ion Vlasiu (1908–1997), situată în
localitatea Bistra Mureșului, recent achiziționată de Consiliul Județean Mureș, a intrat în
administrația Muzeului Județean Mureș. Se face astfel legătura cu Galeria Ion Vlasiu din Palatul
Culturii, care include, în mare parte, o selecție realizată din generoasa donație de peste o sută de
lucrări, făcută de artist în anul 1986.

Casa-atelier Ion Vlasiu din Bistra

Construită în anii 1970, după un concept propriu, casa-atelier a fost, timp de douăzeci și cinci de
ani, locul în care Ion Vlasiu revenea verile pentru a crea. Aici a realizat capodopera Stihiile
războiului (1968–1976), expusă la Bienala de la Veneția, 1976. Compusă din șapte stâlpi de
dimensiuni monumentale, ciopliți în lemn, Stihiile (temă recurentă) condensează, în
elementaritatea ei, gândirea despre sculptură a artistului. Alături de lucrările amplasate în
generoasa grădină din jur, cu cele păstrate la interior, împreună cu peste o sută de desene, schițe
și obiecte de artă țărănească, care i-au aparținut, acest loc formează astăzi un ansamblu valoros
ce documentează universul artistic și personal al sculptorului, fiind un veritabil reper cultural și
memorial dedicat operei sale.

Ansamblurile sculpturale din grădină – Aleea proverbelor, Spațiu de reculegere (Megaliții), 7
Mese și altele – reprezintă elemente ale unui proiect utopic, de durată, orientat spre descifrarea
sensurilor naturii și a dinamismului materiei. Ion Vlasiu considera că natura oferă un alfabet
primordial pe care artistul este chemat să-l înțeleagă. Peisajul montan spectaculos al Bistrei, cu
arborii și râurile lui, valea Mureșului cu uimitoarele ei pietre și rădăcini modelate de ape, au fost
timp de mulți ani o sursă de inspirație pentru arta sa. În grădina casei, prin diferitele lucrări
sculpturale, a imaginat ceea ce el numea un Paradis terestru.

Această referință la natură, o punctează adesea în evocările sale din diferitele jurnale găsind
afinități cu propria personalitate: „Mureșul e când tulbure când limpede; semăn cu el. Umblu
prin ierburi ude, prin ploaie. Nu caut nimic. Pășesc pe cărări care se împletesc.” (Bistra,
30.VII.1968)

 

Balaurul

Foto: Mihai Stoica, Ion Vlasiu și Fotograme din filmul documentar Ion Vlasiu, Un drum spre
oameni, de Nicolae Cabel